Vlad Pâslaru, Introducere în teoria educaţiei literar-artistice,  Bucureşti, Editura Sigma, 2013.

„Aflată mereu sub semnul interminabilelor discuţii, disciplina Limba şi literatura română iată că în sfârşit şi-a găsit naşul epistemic în persoana profesorului Vlad Pâslaru, care o plasează dincolo de interesul mercantil şi deasupra oricărui interes politic sau intenţie ideologizantă, atribuindu-i pentru prima dată în spaţiul educaţional şi cultural românesc, dar şi în cel european, temeiuri conceptuale despre natura limbii şi vorbirii şi a esenţei/originii operei literare, în ambele contexte elevul vorbitor, adică producător de mesaje orale şi scrise, şi elevul cititor fiind recunoscuţi în calitate de subiecţi creatori ai limbii şi vorbirii, ai operei literare şi ai propriei formări comunicativ-lingvistice, literar-artistice şi culturale.” – academician Mihai Cimpoi.

Bogdan Petriceicu Hasdeu, Scrieri, în 16 volume, 

Editura Ştiinţa, 2014.

Editura Ştiinţa din Chişinău propune specialiştilor, profesorilor, studenţilor, elevilor, publicului larg de cititori o ediţie ce cuprinde întreaga operă a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu.  „Scrierile” marelui cărturar sunt ordonate pe principalele domenii de

 activitate: literatură, folclor, publicistică, istorie, filologie, periodice şi manuscrise.

       Într-o multicoloră şi parfumată zi de toamnă – 20 noiembrie 2013 – studenţii Facultăţii de Litere, gr. RE41Z şi RF42Z, dorind să-i convingă pe cei din jur că „tăcerea cărţilor este rugămintea lor nerostită de a le citi”, şi-au invitat colegii, profesorii, dar şi pe toţi cei îndrăgostiţi de carte la un Dans cu o carte.

Activitatea extraauditorială Dans cu o carte a avut un itinerar unduios, pe parcursul căruia studenţii au susţinut ideea că, da, e adevărat, cărţile, după cum afirmă G. Liiceanu, nu îşi pot cere dreptul de a fi „deschise”, „cărţile nu fac grevă pentru a fi citite”, dar oricînd îţi pot oferi un „refugiu”, te pot „înfia”, îţi pot deschide o lume magică în care să te simţi minunat.

Prezentarea de carte Dans cu o carte a încercat să transmită mesajul că mai există cărţi care nu au fost citite sau care aşteaptă să fie recitite. Astfel, Micul Print de Şerban Foarţă, Singur în faţa dragostei de Aureliu Busuioc, Adela de Garabet Ibrăileanu, Viaţa pe un peron de Octavian Paler, Lorelei de Ionel Teodoreanu, Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război de Camil Petrescu, Maitreyi de Mircea Eliade, Mara de Ioan Slavici, Exuvii de Simona Popescu, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, Zbor frînt de George Meniuc, Invitaţie la vals de Mihail Drumeş, Prins de Petru Popescu, Lătrînd la lună de Aureliu Busuioc, dar şi multe altele au fost prezentate de către Alina Cojocari, Ana Scripcari, Cristina Costea, Ina Florea, Ecaterina Lupaşciuc, Cristina Ciubarcă, Tatiana Garbuz, Mihaela Poberejnic, Ala Cruceanu ş.a., încercînd să convingă publicul că aceasta este cartea lor preferată.

În final, mesajul studenţilor din gr. RE41Z şi RF42Z, dar şi al doamnei Aurelia Bîrsanu, lector superior la catedra de limbă română şi filologie romanică, care i-a îndemnat să se implice într-un asemenea proiect de grup a fost următorul: „Privite, cărţile par nespus de sfioase. Ele nu vin niciodată spre tine. Ca într-o medievală iubire, tu trebuie, întotdeauna să le cauţi şi să te duci către ele.” De asemenea, participanţii n-au omis ideea că trebuie „să vorbeşti despre carte ca despre o fiinţă vie”, deoarece „altminteri cum ai putea-o iubi?”.

Dans cu o carte – au spus cei din public – trebuie să continue, pentru că fiinţa lor – a cărţilor – este „aşteptare pură”, iar noi cei îndrăgostiţi iremediabil de lectură să ne întrebăm mai des: „Le va deschide cineva pentru a le face, astfel, să înceapă să fie?”.

La 6 aprilie 2012 în cadrul Facultăţii de Filologie şi-a desfăşurat lucrările ediţia a III-a a Conferinţei Ştiinţifice a studenţilor şi masteranzilor. Pentru o nouă problematică în cercetarea filologică, jurnalism şi ştiinţele comunicării. 

Conferinţa a constituit un bun prilej de afirmare şi maturizare ştiinţifică pentru masteranzii şi studenţii facultăţii. Participanţii la Conferinţă au avut posibilitatea de a-şimanifesta competenţele de cercetare în cadrul a nouă secţiuni, în care au fost propuse atenţiei comunicări ce reflectă un spectru larg şi variat de probleme filologice actuale. Comunicările prezentate au trezit interes,demonstrînd capacităţile studenţilor de a polemiza, de a comenta, de a pune întrebări, de a aborda adecvat o problemă ştiinţifică.
Fiecare secţiune a fost jurizată de o comisie reprezentată de profesori şi doctoranzi.
Deţinătorii Diplomelor de gradele I-III sînt invitaţi să participe la Colocviul Ştiinţific Studenţesc INTERUNIVERSITARIA, ediţia a VIII-a care va avea loc pe 12 mai 2012.
Aducem mulţumiri cadrelor didactice, studenţilor şi masteranzilor Facultăţii de Filologie pentru implicarea şi sprijinul acordat în desfăşurarea lucrărilor Conferinţei.

Comitetul organizatoric:

Secretarul Ştiinţific al Facultăţii de Filologie Lilia Răciula, dr., lect.sup.

Decanul studenţilor, Sergiu Cerpacov

… a fost motto-ul zilei de vineri, 23 martie 2012, cînd într-o, luminoasă şi caldă, după-amiază a avut loc victorina literară cu genericul „Viaţa şi opera lui Alecu Russo”. Această activitate extraauditorială, dar şi didactică prin conţinutul ei, a încheiat săptămîna Alecu Russo, organizată de Facultatea de Filologie, Catedrele de limba română şi literatura română şi universală.

Echipele „Ostaşii propăşirii” şi „Speranţele viitorului” constituite din studenţii Facultăţii de Filologie „au reconstituit” itinerarul vieţii şi activităţii celui care „a pledat pentru o literatură nouă, sănătoasă, inspirată din realităţile naţionale”, pentru o limbă firească, limba cîntecelor populare şi a vechilor noastre texte...”.
O atmosferă încinsă, creată de membrii celor două echipe: Irina Burcovschi – lider, Rodica Novoloaca, Irina Iliev, Alina Cojocari, Olesea Cvasniţchi, Igor Tapalaje, George Munteanu – „Ostaşii propăşirii” şi Valentin Balan – lider, Diana Nanu, Irina Mereuţă, Daniela Banu, Veronica Postolachi, Ecaterina Lupaşciuc, Ion Caciula – „Speranţele viitorului”, de dr., conf. univ. Ala Sainenco – şefa Catedrei de limba română, dr., conf. univ. Margareta Abramciuc – şefa Catedrei de literatura română şi universală, dr., conf. univ. Nicolae Leahu – decanul Facultăţii de Filologie, dar şi de moderatorii Natalia Tocarciuc, studenta gr. JR14Z şi Sergiu Cerpacov, studentul gr. JR37Z, a fost, în pauze, numite muzicale, fireşte, menţinută prin melodiile „Cît trăim pe acest pămînt”, „Doina haiducului”, „Mama”, „Doina norocosului”, interpretate cu drag de studenţii Sergiu Loscutov de la Facultatea de Limbi şi Literaturi străine, specialitatea Limba şi Literatura franceză şi Limba şi Literatura engleză şi Maxim Drăgan de la Facultatea de Filologie, specialitatea Jurnalism, gr. JR37Z.
Concursul de inteligenţă a avut şi un public foarte receptiv, care a răspuns la nenumărate întrebări ale moderatorilor, şi-au aplaudat şi susţinut colegii, au fredonat melodiile ce au răsunat şi au exclamat, la final, „Bravo!”.
Rolul de organizator al acestui concurs de inteligenţă i-a revenit Catedrei de limba română, iar responsabile de acesta au fost lect. sup. Aurelia Bîrsanu, lect. sup. Svetlana Stanţieru.

In data de 17 martie, in legatura cu aniversarea a 193-a de la nasterea marelui poet, prozator, eseist si memorialist  Alecu Russo, studentii de la Facultatea de Filologie au elaborat un film consacrat scriitorului care a fost difuzat in holul blocului III de studii. În perioada 19-23 martie, filmul va fi prezentat la toate facultatile incepind cu ora 9.20. 

Dupa prima ora de curs, la ora 9.20, au avut loc depuneri de flori la bustul scriitorului care se  afla in curtea universitatii. Administratia Universitatii, cadre didactice si studenti au venit sa-l omagieze pe Alecu Russo, numele caruia il poarta Universitatea noastra. Dna Maria Abramciuc, sefa Catedrei de literatura romana si universala,  a venit cu un cuvint de inaugurare si cu un mesaj pentru cei prezenti.

... au spus studenţii gr. ŞC38Z, LLR22Z profesorilor și colegilor în dimineața zilei de Unu Martie. Dăruind mărțișoare, recitînd versuri și cîntînd „Să vină primăvară”, studenții Facultății de Filologie au reușit să sensibilizeze prin atitudine și să aducă zîmbetele pe chipurile dascălilor și ale colegilor.

Parfumul florilor, muzicalitatea versurilor și alb-roșul mărțișoarelor le-a creat tuturor o stare de spirit bună și emoții de primăvară.
Rolul de organizator i-a revenit Catedrei de limba română, responsabile de activitate fiind Svetlana Stanțieru și Aurelia Bîrsanu.

Miercuri 7 martie, studentii de la Facultatea de Filologie au felicitat doamnele intr-un mod deosebit –au creat de dimineata o atmosfera de sarbatoare.  Filmulete, muzica, baloane si multe flori – asa au fost intimpinate doamnele care au pasit pragul  Facultatii.  Zimbetul si buna dispozitie a dominat intreaga zi, iar dupa ore surprizele au continuat.

Studentii de la anul I au organizat, in Sala de conferinte a Bibliotecii Stiintifice, o activitate dedicata femeii.  Colajul de versuri a ascuns printre rinduri poeti de seama din literatura romana din diferite perioade:  Ana Blandiana, Mircea Cartarescu, Margareta Curtescu, Nicolae Leahu, Marta Petreu, Nichita Stanescu, Maria Sleahtitchi s.a.
Spectacolul, cu genericul „desi nu sunt decit femeie…”, a fost conceput intr-o maniera originala, fiecare dintre cele sase prezente feminine reprezentind cite o litera din cuvintul femeia, dar si cite un aspect al femeii. Iulia s-a definit ca  pesimista, Nina –  zeita, Teobaldina – visatoare, Virginia – scriitoare, Eliza - filozof si   Marta – gospodina. Dialogul acestora era de fiecare data „condimentat” cu replicile unui barbat, singura prezenta masculina din tot spectacolul. Prin acest omagiu adus femeii din toate timpurile, studentii de la anul I au gustat din plin poezia moderna si postmoderna.

Cristina Benea, asistent universitar la Catedra de limba romana, drd.

Activitatea extracurriculara Povestea unui semn lingvistic s-a  desfasurat in data de 13 decembrie 2011, in Sala de conferinte a Bibliotecii Stiintifice. Studentii de la anul I au dat dovada ca au reusit sa guste din plin din „deliciile” cursului de Introducere in lingvistica. Povestea urmeaza cadrul general al cunoscutei povesti crengiene Povestea lui Harap Alb. 

Eroul principal „navigheaza” prin toate nivelele limbii in „cautarea identitatii pierdute”. Nu au lipsit nici elementele de umor, iar interventiile video si costumatia au intregit atmosfera de poveste.
Gindind ca studentii din secolul XXII, dar traind in cercul nostru „strimt” in secolul XXI, consumind inca ceai fonetic si tartina unilaterala la micul dejun, protagonistii au dat dovada ca sunt gata sa faca fata nivelului superior – examenul de curs.

Cristina Benea, asistent universitar la Catedra de limba romana, drd.